Omule, oricine ai fi tu, de la cel mai mare magnat la ultimul măturător de stradă, de la cel mai respectat academician până la elevul corigent cu cele mai mici șanse de a promova anul, de la cel mai apreciat preot/predicator/abate/rabin până la ateul cel mai pornit împotriva religiei, citește cu atenție ceea ce urmează.
Promit să nu te obosesc folosind tot felul de clișee motivaționale, așa cum fac mulți psihologi în cărțile lor. Acestea sunt doar cuvinte goale. În loc de asta, eu o să încerc să fac o demonstrație prin analogie. Pentru asta o să mă folosesc de niște evenimente cu care sunt sigur că 90% din cei care citesc articolul sunt la curent.
Dacă mă cunoști, te rog să mă uiți pentru câteva minute, te rog să uiți că ești pe blogul meu și că eu sunt autorul acestui articol. Lucrul acesta nu contează. Sentimentele pe care le ai față de mine nu trebuie să influențeze ceea ce urmează.
Toți am trecut prin momente grele și atâta timp cât încă respirăm, toți avem garanția că ne așteaptă momente și mai grele în viitor. Creștinul le spune ispite respectiv încercări de la Dumnezeu. Ateul și agnosticul le numesc momente grele, zile/perioade proaste, întâmplări triste, etc. Nu intru în mai multe detalii, suntem toți de acord că vorbim despre aceliasi lucruri chiar dacă le numim diferit.
Creștin, agnostic sau ateu, trecerea ta printr-un astfel de moment se aseamănă cu meciul pe care o echipă de fotbal îl dispută în deplasare. Tot stadionul este împotriva ta. De câte ori recuperezi mingea ești fluierat, ești înjurat pe tot parcursul meciului iar când adversarii tăi marchează, tot stadionul explodează de fericire. Creștinilor le aduc aminte de Iov (vezi cartea Iov în Vechiul Testament). Acesta era un om drept căruia au început dintr-o dată să i se întâmple toate nenorocirile posibile. Așa cum spuneam, la sfârșitul meciului ești în lacrimi și nimeni nu te compătimește. Toți se bucură pentru înfrângerea ta.
Așa au pățit recent CFR Cluj și Steaua în Europa League.
Am putea spune că după un moment greu, după un meci în deplasare, după o încercare sau după o ispită, viața te conduce cu 2-0. Întrebarea e ,,Ce faci, care e următorul pas?". Majoritatea oamenilor renunță. În ciuda faptului că au exemplul lui Iov, chiar exemplul lui Hristos, și alte multe exemple, aș îndrăzni să spun că avem chiar și chiar un tratament format din pocăință-iertare-reabilitare, cu toate acestea majoritatea creștinilor sunt și ei tentați să renunțe după o ispită grea sau o încercare puternică.
În viață, că și în fotbal, există și un meci retur. În viață, durată celor două meciuri nu e una fixă. Uneori calvarul din meciul din deplasare ți se pare interminabil. Agonizezi așteptând să se termine odată. Returul de pe teren propriu se poate termina doar în momentul în care îți dai ultima suflare.
Dar dacă aștepți acest retur resemnat, dacă pleci cu ideea că ai pierdut deja și îți propui să te concentrezi pe alte lucruri, o să pățești ce a pățit CFR Cluj. O să iei 5 și totuși o să pici examenul.
Nu uita că returul îl joci acasă. Nu uita că sunt mulți oameni care te iubesc și care sunt alături de tine. Indiferent cât de greu e, atâta timp cât încă mai respiri și poți să stai în picioare, trebuie să termini cursa de dragul celor care și-au pus speranțe în tine.
Tatăl acestui atlet aleargă împreună cu fiul său, așa și Dumnezeu aleargă alături de fiecare fiu al Său care și-a rupt un picior în cursa asta la care îi spunem viață.
Cu această atitudine trebuie să intri în teren atunci când viața îți oferă revanșa. Trebuie să alergi până la capăt, așa cum a făcut Steaua în returul cu Ajax. Așa trebuie să treci peste un moment greu.
Acum închide această pagină și pregătește-te. Fă-i pe oamenii care te iubesc să cânte așa cum cântă acești suporteri mândrii de performanța realizată de favoriții lor.
