Episodul Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos reflectat in cartea apocrifa “Evanghelia araba a copilariei Mantuitorului Iisus Hristos" -Comparatie cu Evangheliile canonice-

In acest eseu imi propun sa realizez o comparatie intre episodul Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos prezentat in cartea apocrifa numita “Evanghelia araba a copilariei Mantuitorului Iisus Hristos” si variantele canonice (Matei 1-2 si Luca 1-2)
“Evanghelia araba a copilariei Mantuitorului Iisus Hristos” este o evanghelie apocrifa de origine crestina, reprezentand o traducere dupa un original siriac pierdut. Lucrarea este o compilatie, facand referire expres la “cartea lui Iosif Caiafa Marele Arhiereu”; la “Evanghelia copilariei” si la “Evanghelia perfecta”. Unele povestiri deriva din “Evanghelia lui Toma” iar altele dintr-un text revizuit a lui Pseudo-Matei. In aceasta scriere sunt mentionate minuni care ar fi avut loc in Egipt, minuni care nu mai apar in nici o alta scriere. Dintre aceste minuni se remarca vindecarea unor leprosi datorita apei in care Hristos a fost imbaiat, vindecarea unor demonizati si de asemenea este important episodul in care Sfanta Fecioara , dreptul Iosif si Pruncul Iisus cad in mainile a doi talhari, Titus si Damachus iar Pruncul Iisus prezice faptul ca peste treizeci de ani, acestia vor fi crucificati alaturi de El.
Aceasta lucrarecontine mai multe aluzii la personaje din Evangheliile canonice. Unii cercetatori considera ca lucrarea, asa cum ni s-a pastrat, este o retusare crestina a unei variante gnostice. Este imposibil de datat dar este foarte posibil sa fi fost compusa inainte de era Mahomedana.
Iata pe scurt planul relatarii apocrife cu privire la episodul Nasterii Domnului. Descrierea acestui eveniment incepe in capitolul doi care cuprinde calatoria la Betleem. Urmeaza apoi nasterea propriu-zisa, inchinarea pastorilor, aducerea la Templu la 40 de zile si apoi inchinarea magilor si fuga in Egipt.
Observam ca acest plan urmareste in mare firul desfasurarii evenimentelor din varianta lucanica iar singurele elemente care corespund cu varianta mateiana, inchinarea magilor si fuga in Egipt sunt plasate la sfarsit.
Chiar daca pastreaza intr-o anumita masura planul, evenimentele si etapele cuprinse in variantele canonice, aceasta carte apocrifa vine cu o serie de elemente modificate sau chiar cu totul straine cu privire la episodul Nasterii Domnului.
Un prim element nou este precizarea anului 309 al erei lui Alexandru ca an in care a fost emisa porunca lui August cu privire la recensamant. Sfantul Luca nu face aceasta precizare dar ne da alte detalii pentru a fixa coordonatele temporale.
Apocrifa sustine ca Mariei i-a venit sorocul sa nasca nu cu mult inainte de a ajunge la Betleem si a intrat intr-o pestera iar dreptul Iosif a mers sa-i caute caute o moasa. Acesta a gasit o femeie din Ierusalim. Aceste elemente nu apar nici in Evanghelia de la Matei nici in cea de la Luca.
In cartea apocrifa ne este relatata o prima minune si anume vindecarea moasei de paralizie prin punerea mainilor ei deasupra pruncului.
Si episodul inchinarii pastorilor difera foarte mult de varianta lucanica. Lipseste partea in care ingerul se adreseaza pastorilor, se trece direct la aratarea ostilor ceresti care ii calauzesc pe pastori la pestera.
Despre taierea imprejur, apocrifa sustine ca s-ar fi realizat tot in pestera, de catre batrana moasa care ar fi pus pielita intr-o sticluta cu ulei de nard pe care a incredintato unuia dintre copiii ei care era parfumar.
Episodul aducerii la Templu la 40 de zile coincide cu varianta lucanica dar este prezentat mai succint fara a omite detalii importante.
Din acest moment se rupe paralelismul dintre varianta lucanica si cea apocrifa si se trece la elemente din relatarea mateiana.
Elementul nou pe care il aduce cartea apocrifa in episodul inchinarii magilor este reprezentat de scutecul pe care acestia l-au primit in dar de la Sfanta Fecioara. Ni se spune apoi ca acestia au dus scutecul in tara lor unde l-au aruncat in focul la care s-au inchinat cu ocazia sarbatorii date in cinstea intoarcerii lor. Dupa ce focul a fost stins, cei prezenti la sarbatoare au observat ca scutecul era intact si l-au asezat la loc de mare cinste cu avutul lor.
Steaua care i-a calauzit pe magi este mentionata dar vizita acestora la Irod, inainte de a-L afla pe Iisus este doar subinteleasa.
Ne este relatata apoi furia lui Irod si decizia acestuia de a-L gasi pe Iisus si de a-L ucide, dar si aceasta relatare este facuta intr-un mod mai succint decat la Matei, lipsind elemente precum profetia din Ieremia 31,15.
Urmeaza apoi o serie de minuni care ar fi fost realizate de Pruncul Iisus in Egipt dar acestea nu au nici un element comun cu variantele canonice, ele ne mai aparand nici macar in alte apocrife.
Intoarcerea din Egipt coincide cu varianta mateiana cu o mica deosebire: varianta apocrifa mentioneaza ca Iisus ar fi petrecut in Egipt trei ani.
In acest eseu analizat relatarea cartii apocrife “Evanghelia araba a copilariei Mantuitorului” cu privire la Nasterea Mantuitorului si evenimentele imediat urmatoare. Am realizat aceasta analiza prin comparatia acestei relatari apocrife cu relatarile paralele din capitolul 2 al Evangheliei dupa Luca si capitolul 2 al Evangheliei dupa Matei. Am pus accent pe aparentul paralelism dintre evangheliile canonice si relatarea apocrifa, punctand diferentele mari observate in cea din urma.




Autor: Surdu Mihail,
Anul 1, Teologie Pastorala, Sibiu 2010

Povestea unui tanar care nu citea...

*Nota: Am scris acest articol special pentru pagina evenimentului "Indemn la lectura"!

Am vazut pe aceasta pagina multe pareri pro si contra si am decis sa va spun povestea unui tanar.
Era in clasa a12a , avea 19 ani si era un elev slab. Avea insa o materie favorita, singura materie care il pasiona, singura materie pentru care isi dadea cat de cat interesul.
La inceputul vacantei de iarna a decis sa deschida caietul de romana si sa mai invete cate ceva pentru bac. Plictisit de atatdea denumiri hilare, tanarul decide sa dea cateva pagini. Ajunge la ultima pagina scrisa din caiet si citeste:”pt vacanta de iarna -M.Preda- Cel mai iubit dintre pamanteni”.
S-a gandit ca nu putea fi mai rau decat sa invete atatea notiuni de teorie literara. In biblioteca a constatat cu surprindere ca romanul avea trei volume mari si late. A decis totusi sa ii dedice romanului pentru inceput cele doua ore pe care le alocase invatatului in ziua respectiva.
Nu s-a gandit nici macar o clipa sa citeasca Tabelul Cronologic sau Prefata. A deschis primul volum direct la pagina 21 unde incepea romanul.
A citit primul capitol si i sa parut interesant,nu datorita ideilor prezentate ci datorita faptului ca naratorul era “un ticalos” ce avea sa fie condamnat pe viata. Totusi polemica dintre adolescentul Victor si tatal sau i-a starnit putin curiozitatea. Acest ticalos pe care-l astepta condamnarea pe viata, l-a citit in adolescenta pe Eminescu. Parea un adolescent cu potential intelectual, si totusi a ajuns la inchisoare.
A continuat sa citeasca, fiind tot mai atras de personalitatea lui Victor chiar daca nu era de acord cu multe dintre ideile acestuia. Incerca sa gasesasca argumente impotriva acestor idei dar fara a se opri din citit.
Lumina era tot mai slaba si cand s-a ridicat sa aprinda becul, privirea lui a intalnit ceasul care arata ca trecusera mai mult de 4 ore de cand a deschis cartea. “Ce flamanda a fost ratiunea mea”cugeta el. Era un lucru extraordinar, a observat ca paginile citite i-au dezvoltat putin modul de a gandi!
De atunci a renuntat treptat la multe activitati si tabieturi pe care le avea pentru a acorda mai mult timp lecturii. Cea mai importanta realizare a fost reducerea utilizarii televizorului de la 4-5 ore pe zi, intr-un an de zile a ajuns la 2-3 ore pe saptamana.
A devenit tot mai inteligent cu fiecare carte citita si va garantez ca va continua. Poate ca intr-o zi va ajunge la o catedra si va face tot ce ii sta in putinta pentru a-si impiedica elevii sa faca gresala care l-a costat pe el 19 ani din viata. Pentru ca omul care nu citeste refuza sa evolueze, refuza sa traiasca. Ce rost mai are viata daca nu ti-e sete?