The Artist (2011)

               Am vizionat multe filme in care se vorbeste mult si nu se spune nimic. In dimineata asta m-am uitat la un film care mi-a reamintit un lucru: filmul s-a nascut mut. La inceput filmul era ceva artistic, totul tinea de gesturi, replicile erau putine si erau scrise intre scene, actorii dansau si erau foarte expresivi.
               Daca incerci astazi sa te uiti la un film fara sonor si fara subtitrare, o sa te plictisesti de moarte. Actorii de film de azi nu stiu decat sa vorbeasca nimicuri scrise de un scenarist care are sub 20 de carti citite. In foarte putine filme mai vezi actori care se misca, danseaza, interpreteaza rolul intr-un mod expresiv. Care e ultimul film la care v-a crescut adrenalina la maxim stand comod in pat sau in fotoliu?
               Filmul "The Artist" a castigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film pe cinstite. Ii felicit pe producatori pentru ca au avut curajul sa faca un film mut, alb-negru, un film cu actori care pot atrage atentia doar cu un gest, cu o privire, cu o miscare. Filmul ne ajuta sa facem diferenta intre actorii adevarati si amatorii care se dau mari actori, intre dive si divine, intre efecte speciale si talente reale.

                   De ce nu mai pretuieste nimeni talentul adevarat? De ce prefera lumea sa baleasca la filme precum "Iubiri secrete" si sa-i aprecieze pe niste oameni care sunt mult prea vulgari pentru a fi actori? Pe acei 30 de lei pe care ii dai pe abonamentul RCS mai bine mergi la 3 piese de teatru sau la 3 filme bune